Este o senzaţie de déjà vu. În toamna anului 2008, căderea Lehman Brothers a trimis o undă de şoc pe care autorităţile române nu au înregistrat-o.
Băncile străine vorbeau de necesitatea unui împrumut de la FMI, preşedintele Raiffeisen Bank International, Herbert Stepic, ştia ce românii nu ştiau. Că ne vom împrumuta de la FMI. Era calculată şi suma: 5 miliarde de euro. Totuşi, oficialii români nu se arătau deloc îngrijoraţi. "Ce se întâmplă în America? N-am mai fost demult în America" sau "Este momentul să cumpărăm case în America acum, că se ieftinesc", spuneau ei când erau întrebaţi despre situaţia de dincolo de Ocean.
Trei ani mai târziu, vara anului 2011. Potenţialul detonator al crizei datoriilor suverane din Grecia pentru pieţele financiare este asemănat de cei mai pesimişti analişti, care sunt mai ales din SUA, cu cel al Lehman Brothers. Băncile internaţionale încep să ridice din sprâncene, să calculeze expuneri, să facă scenarii. Oficialii români dau însă, iarăşi, asigurări. Japonezii de la Nomura întâi, acum Deutsche Bank afirmă chiar că statele din Est trebuie să fie pregătite, în caz de necesitate, să preia activele băncilor elene dacă va seca finanţarea pentru acestea în cazul unei restructurări a datoriei publice elene.
"Deţinerea de către străini a băncilor din Europa Centrală şi de Est s-a dovedit o sursă de stabilitate în perioada crizei financiare din toamna anului 2008. Dar orice default sau restructurare a datoriei publice elene va avea cu totul alt impact pentru că fondurile de la banca-mamă se pot reduce sau pot avea loc chiar retrageri. Dacă guvernele vor fi forţate să intervină şi să cumpere subsidiarele băncilor elene, aceasta ar putea determina necesităţi de finanţare publică externă şi ar putea pune monedele locale sub presiune. Totodată, ar putea aduce costuri fiscale", afirmă Deutsche Bank. Argumentaţia este simplă şi co
