Poate fi comparată o articulaţie cu o balama? Deseori, oamenii sunt tentaţi să facă paralela între o balama şi încheieturile corpului. Nu e o gafă să spui că genunchiul, chiar şi şoldul, funcţionează precum o balama. Dar nu toate articulaţiile se potrivesc cu această comparaţie.

De exemplu, umărul nu poate fi comparat cu o balama, fiindcă el beneficiază de multe mişcări în diverse planuri, are multe grade de libertate în mişcările executate în numeroase unghiuri. Una peste alta, totuşi, nu există om care să nu se strâmbe de dureri în încheieturi. Trecerea anilor, uzura articulaţiilor aduc artrozele. Se macină cartilajul, care îmbracă oasele, cartilajul nu mai amortizează forţele în încheieturi, cartilajul se subţiază, se roade şi, adesea, se freacă osul pe os cu generarea unor chinuitoare dureri.

Când pe om îl doare o articulaţie e înclinat să-şi pună căldură pe încheieturi, să se folosească de un şal de lână înfăşurat pe genunchi, şold, umăr, cot. Sau omul îşi pune o sticlă cu apă caldă pe încheieturi, fie îşi aşază o pernă electrică pe articulaţia dureroasă. Ei bine, punerea de căldură pe articulaţia dureroasă nu face bine, ba face chiar mai rău. Pe articulaţia care e puţin iritată nu e indicat să se aplice căldură. Mai bine se pune rece: pungi cu gheaţă care reduc inflamaţia din articulaţie. În artroze se recomandă kinetoterapia, programele de gimnastică recuperatorie făcute cu un profesor de specialitate. Prin gimnastică se păstrează supleţea articulaţiei. Mai există o teorie: folosirea unor suplimente nutritive pentru a stimula celulele cartilajului să secrete noi porţiuni de cartilaj.

Nu există studii care să evidenţieze această refacere de cartilaj în articulaţie. Suplimentele nutritive, eventual, pot limita, pot întârzia degradarea cartilajului din încheieturi prin artroze. În bolile artrozice, chirurgii ortopezi se ca