"Reforma" lui Funeriu îşi arată roadele mai repede chiar decât au prognozat criticii Legii educaţiei. Când s-a aflat în dezbatere publică, Palatul Cotroceni a refuzat amendamentele la legea pusă în braţele lui Funeriu de "gânditorii" lui Băsescu. Legea avea câteva ţinte clare: politizarea şcolii de toate gradele, restrângerea autonomiei universitare şi includerea învăţământului privat în schema de finanţare cu bani publici. Ele devin pe zi ce trece mai vizibile. Funeriu a găsit prilejul să se afirme în faţa stăpânilor, începând un conflict deschis cu sindicatele, aruncând perfid rezultatele Bacalaureatului exclusiv în cârca profesorilor. Mai mult, a dorit ca prin noua lege să "rezolve" voci autorizate ale învăţământului superior, în primul rând pe rectorii Ecaterina Andronescu (Universitatea Politehnică Bucureşti) şi Andrei Marga (Universitatea Babeş Bolyai – Cluj), întâmplător, foşti miniştri ai Educaţiei şi ca bonus, adversari publici ai preşedintelui Băsescu.
Funeriu a plecat din post, demis o dată cu premierul Boc, dar menirea de a împinge Educaţia pe spirala haosului programat de Legea educaţiei îi revine lui Cătălin Baba. Un mediocru, dovedit cu interese de găinar la Universitatea din Cluj, ajuns ministru printr-un concurs de împrejurări; el continuă "opera" împotriva elevilor, a părinţilor, a cadrelor didactice. A dat un ordin cazon pentru terminarea, până la 1 martie, a alegerilor de rectori. Face două măgării: îi scoate de la vot pe cei care au împlinit vârsta de pensionare – mulţi profesori şi cercetători, doctori, cu opere ştiinţifice consistente, somităţi în domeniu; apoi îşi trimite observatori de la minister în comisiile de vot. Nu puneţi şi camere video, ca la Bacalaureat?
Pentru că nu-i ajungea scandalul din lumea univesităţii, Baba lucrează la două capete: a deschis frontul împotriva celor mici şi a familiilor,