Foto: Thinkstock Patul e legat de somn, nu e bine să înveţi sau să mănânci în pat.
Există mai multe faze ale somnului: trecerea de la veghe la somn; somn fără mişcări oculare rapide; somn profund şi somn cu mişcări rapide ale globilor ochilor.
Omul visează doar când se mişcă globii ochilor. Aceasta e o etapă situată între faze. Profesorul doctor Radu Mihăilescu, şef de secţie la Spitalul de Psihiatrie "Al. Obregia", subliniază că nu există tulburare psihică gravă sau minoră care să nu se însoţească şi de stricarea somnului. Visăm oricum patru-şase vise pe noapte. Dacă suntem treziţi în timpul somnului profund fără mişcări oculare, nu mai ţinem minte visul. Dacă ne trezim în faza de mişcări rapide ale ochilor, ne amintim a doua zi visul.
Somnul înseamnă o activitate cerebrală foarte intensă. Somnul este şi un indicator semnificativ al stării de sănătate. Ca atare, e inadmisibil să ne batem joc de somn, să facem greşeli şi să ne trezim cu o insomnie rebelă, cu senzaţia de somn. Faptul că somnul ne cucereşte pe la ora 23:00 este în concordanţă cu bioritmul nostru. Nu întâmplător ne trezim la aproximativ 6 dimineaţa. Este vorba despre o succesiune de bioritmuri, de secreţii. A pierde noapţile e o greşeală care este plătită greu de organism.
Decontul nopţilor pierdute se plăteşte, şi efectul e rău. Nerespectarea ritmului biologic, brambureala în orele de somn sunt erori care răstoarnă fazele de veghe-somn. Dormitul în timpul zilei nu e acelaşi lucru cu somnul de noapte. Dacă mâncăm noaptea, dacă bem sau fumăm noaptea, dacă au loc certuri noaptea, atunci somnul este compromis şi pierde din capacitatea de a fi de ajutor organismului. Nu numai lipsa somnului este păgubitoare, ci şi stricarea arhitecturii somnului. Greşelile în igiena somnului se plătesc cu efecte nefavorabile. Unii fac alte gafe, lucrează în pat, scriu, în
