După eliberarea condiţionată de luni, fostul premier Adrian Năstase trebuie să respecte o regulă importantă – şi firească – impusă de judecători: nu trebuie să comită niciun fel de infracţiuni, pentru că altfel va fi din nou încarcerat. Până în 2016, Adrian Năstase nu poate activa în partid, nu poate candida şi nici vota. Pe lângă dosarul Trofeul Calităţii, în care a fost condamnat definitiv, Năstase mai are o condamnare în dosarul Zambaccian, de trei ani cu suspendare, decizia nefiinde definitivă. Fostul premier mai este cercetat într-un dosar privind nerespectarea regimului armelor. După punerea în libertate, Adrian Năstase va trebui să respecte câteva reguli prevăzute în lege. Potrivit articolului 61 din Codul Penal, eliberarea lui Adrian Năstase poate fi revocată dacă după punerea în libertate mai comite o nouă faptă.

Potrivit deciziei Curţii Supreme, Adrian Năstase nu va mai putea ocupa o funcţie executivă în partid timp de doi ani după ispăşirea pedepsei. Pe lângă sentinţa de condamnare la doi ani de închisoare cu executare, fostului lider PSD i-a fost interzis şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în partid. În momentul în care Năstase a fost condamnat definitiv la închisoare, el era preşedintele Consiliului Naţional al PSD. Funcţia a rămas vacantă şi în prezent. Preşedintele social-democraţilor, Victor Ponta, a declarat în septembrie 2012 că Biroul Permanent al partidului a decis să nu fie organizate alegeri pentru şefia Consiliului Naţional al PSD.

Prin sentinţa din 20 iunie 2012, lui Adrian Năstase i-au fost suspendate timp de doi ani următoarele drepturi: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a