Premierul Emil Boc declara recent că oamenii în loc „să dea drumul şi la partea de consum” preferă „să ducă mai mulţi bani la bancă şi să economisească, ceea ce este foarte rău şi ineficient pentru o economie”. Paradoxal, şeful Guvernului uneia dintre puţinele ţări din UE ce nu a reuşit să iasă din recesiune pledează ca oamenii să nu mai meargă cu banii la bancă, ci să-i cheltuiască, eventual să ia şi credit de consum, în vreme ce premierul Poloniei, statul cu una dintre cele mai înalte creşteri din Uniune, consideră că „economisirea este calea normală, nu traiul pe credit”. Laureatul Nobel pentru economie, Friedrich August von Hayek, vine să risipească ceaţa din jurul acestui subiect: „Testul pe care îl are de trecut cineva pentru a se numi bun economist constă în înţelegerea faptului că creşterea economică sau nivelul angajării forţei de muncă nu sunt determinate de creşterea consumului ci, din contră, de volumul economisirii”.
Dar despre aceste lucruri am mai scris, deşi analiştii nu sunt prea uşor de convins. Ei apreciază că BNR trebuia să fie mult mai agresivă în scăderea dobânzilor, fiindcă ieftinirea creditului e esenţială pentru stimularea economiei. Având în vedere această legătură, revista „Săptămâna Financiară” s-a gândit să-i întrebe la ce nivel al dobânzii de politică monetară consideră că se va relua creditarea. Evident că răspunsul cvasiunanim a fost: Nu credem că putem vorbi de un anumit nivel al dobânzii-cheie la care se va relua creditarea.
Acestea fiind spuse şi adăugând şi declaraţia unui cunoscut bancher, care acuza de curând banca centrală că n-a folosit nici reducerea dobânzilor, nici injecţia de lichiditate pentru a scoate economia românească din criză, e bine să desluşim ce doresc de fapt cei care solicită stimulente monetare. Ne explică un alt polonez, Leszek Balcerowicz, fost preşedinte al băncii centrale din ţara sa. El at
