Buletinul de vot nu inseamna mare lucru, cand toti alesii au aceeasi tendinta de a selecta in locul fiecaruia dintre noi pe ce trebuie sa ne cheltuim pana si banii de buzunar. De ce ploua cu restrictii in Romania? E plina presa de stiri cum ar fi aceea ca Banca Nationala spune din nou pas la credite sau ca Ministerul Finantelor reprima consumul cu taxa pe viciu. Dincolo de fiecare caz in parte, de rata si de cota, exista o cauza comuna: intre reducerea inflatiei, prin scaderea preturilor, si micsorarea puterii de cumparare s-a ales cea de a doua varianta. Era obligatoriu sa se opteze, fiindca in structura actuala a economiei cele doua tendinte se exclud reciproc.

Asadar, companiile cu pozitie dominanta merg cu preturile peste tinta oficiala de inflatie, miscare pe baza careia veniturile depasesc cheltuielile si se inregistreaza profituri. E drept ca aceste afaceri-portdrapel, "market-makers", forteaza inflatia. Aceasta ramane insa uimitor de scazuta, cu ajutorul taxelor si al restrictiilor la creditele pentru populatie. La fel de uimitor, respectiva populatie saraceste intr-o economie care arata infloritor.

Dar uimirea trece repede daca ne gandim la indivizi in postura de consumatori. Desi salariile cresc, increderea in consum scade. De fapt nu-i nici un paradox, preturile urca mai rapid decat se majoreaza lefurile, ceea ce face sa se ajusteze consumul - marfurile au ajuns la fel de scumpe ca-n Uniunea Europeana, pentru salarii mai e mult pana departe.

Bineinteles ca e posibil ca pentru al saptelea an consecutiv sa iei o parte din nivelul de trai si sa o denumesti crestere economica dezinflationista, dar relatia naturala arata cu totul si cu totul altfel. Potrivit lui Ludwig von Mises - cel mai de seama reprezentant al scolii Austriece de Economie - cumparand sau abtinandu-se de la a cumpara, consumatorii ii aleg pe antreprenori printr-un fel d