Dumitru Solomon povesteşte într-o microschiţă cum, pe la sfârşitul anilor ’70, un regizor, un compozitor şi un inginer de sunet au cerut unui textier elaborarea unor versuri pentru o piesă muzicală care să fie inclusă într-un film. După încercări succesive, versificatorul - om cu experienţa câtorva festivaluri de muzică la malul mării - a pus la punct următorul text:
Eşti frumoasă ca un soare,
Eşti frumoasă ca o mare,
Mai frumoasă ca oricând,
În privire şi în gând,
Te iubesc,
Te iubesc,
Frumoasa mea,
Iubita mea,
Dragostea mea,
Te cânt în cântec şi în grai,
Frumoasă zi de unu mai.
Din motive tehnice (îmbolnăvirea inginerului de sunet), cântecul care evidenţiază importanţa zilei muncii n-a mai intrat în film, dar a fost premiat la un festival de muzică uşoară.
Iar ceea ce nu trebuie să uităm niciodată este că 1 mai a fost decretată Ziua Internaţională a Muncii de Congresul Internaţionalei Socialiste din 1889, în memoria grevei din oraşul american Chicago, de la 1 mai 1886. Din păcate, sindicatele americane s-au dezis de 1 mai şi sărbătoresc Labor Day în prima luni din septembrie. Hitler nu şi-a permis însă să desconsidere sărbătoarea şi a militat pe 1 mai 1933 - în faţa membrilor Partidului Muncitoresc Naţional-Socialist German - ca neînţelegerile şi certurile întruchipate de lupta de clasă să se transforme într-un simbol al unităţii şi înălţării naţiunii germane.
Întorcându-ne la frumuseţea feminină a zilei de 1 mai, reliefată de versurile din microschiţa lui Dumitru Solomon, există, cu siguranţă, o legătură între 1 mai şi 8 martie. Aceasta poate fi identificată tot cu ajutorul Internaţionalei Socialiste, pentru că 8 martie a fost aleasă Ziua Internaţională a Femeii la Conferinţa Femeilor Socialiste de la Copenhaga din 1910, care s-a constituit într-un preambul la întruni
