Fără doar şi poate în fruntea celor mai răspândite boli din lume tronează ateroscleroza. Depunerea grăsimilor pe pereţii vaselor începe din copilărie, iar la 80 de ani 95% dintre oameni au ateroscleroză. Boala asta e un proces mut, se manifestă clinic târziu, iar barajul în calea irigării cu sânge a tuturor ţesuturilor duce la mari tragedii: infarct, accident vascular cerebral sau paralizie, tăierea picioarelor şi chiar deces.

Ateroscleroza înseamnă modificarea structurii vaselor din cauza plăcii de grăsime (ateronm), dar şi din cauza cheagurilor în aşa fel că vasele se strâmtează ca diametru, îşi pierd elasticitatea împiedicând contracţia vasculară. Ateroscleroza are şi o explicaţie genetică. Cei care au în familie rude cu boli de inimă şi de vase trebuie controlaţi periodic. Dar şi alte boli conduc la ateroslceroză.

Ateroscleroza are trei faze. Prima este mută, fără semne, când trebuie căutată prin controale. Durează zeci de ani şi apare la cei cu risc genetic, dar şi la alţii, cum ar fi la fumători, băutori de alcool, obezi, diabetici, sedentari şi la cei cu dislipidemii, adică multe grăsimi în sânge.

A doua faza este atacul ischemic tranzitor. Este vorba de un accident vascular cerebral (AVC) care durează de la 7-8 minute până la o oră. Apar o paralizie, o tulburare de limbaj, amnezie, tulburări de vedere şi de sensibilitate în diverse zone ale corpului, de regulă, la membre. La 3-4 AVC-uri trecătoare tulburările sunt reversibile şi trec de la sine. După 3-4 atacuri tranzitorii semnele nu mai trec. În această fază se poate interveni. AVC-ul tranzitor nu face să sufere definitiv structura cerebrală, dar ceva deteriorări rămân.

În sfârşit a treia fază, a AVC-ului, este cu urmări ireversibile. Dispar neuronii, nu mai există substanţă cerebrală, în scoarţă apare o gaură. În primele trei ore de la AVC-ul definitiv trebuie topit cheagul cu medi