Şeful demis al ANAF încheie un capitol negru în existenţa Fiscului din România. Mandatul lui Blejnar Sorin a reprezentat în primul rând o perioadă de deturnare a instituţiei de la scopurile pentru care a fost creată, sub perdeaua de fum a unei false lupte împotriva corupţiei şi a fraudei fiscale. Nu sunt verdicte aruncate din condei ci, în primul rând, fapte încă necercetate de Parchet. Blejnar a fost doar capul unei conspiraţii prin care s-a urmărit şi s-a reuşit scăderea veniturilor statului din taxe şi impozite sau doar executantul unui plan conceput de şefii lui din structurile de vârf? Să argumentăm întrebarea. Premierul Ungureanu a anunţat că în 2011 veniturile colectate de ANAF pentru buget au scăzut şi toate informaţiile livrate de Blejnar, care spunea, dimpotrivă, că acestea au crescut, sunt aşadar false. Deci, o primă dezinformare menită să destabilizeze decizii la nivel macroeconomic. Furnizarea de date false către instituţiile statului este în sine un delict pedepsit penal pentru care Blejnar Sorin ar urma să fie cercetat.

O altă cauză, şi mai gravă, la adresa lui Blejnar Sorin, a fost adusă tot de primul ministru Ungureanu care a anunţat public faptul că şeful demis al ANAF nu a colaborat cu alte instituţii ale statului în acţiunea de reducere şi combatere a evaziunii fiscale. Mai exact, ANAF a refuzat accesul unor servicii specializate din Ministerul Administraţiei şi Internelor la informaţiile deţinute de Fisc. Aşadar, "marele campion” al luptei cu frauda fiscală, contrabanda, evaziunea, contrafacerile, preacinstitul ardelean Blejnar boicota anchetele ofiţerilor de Poliţie, lipsindu-i de informaţii esenţiale în urmărirea infractorilor. Această faptă unde se poate încadra? Afirmaţia premierului Mihai Răzvan Ungureanu este în sine suficientă pentru ca Parchetul General să se autosesizeze, să deschidă o anchetă în cazul unui înalt funcţionar asu