Cel mai frumos vis al omului a fost dintotdeauna tinereţea fără de bătrîneţe. Să nu treacă tăvălugul anilor şi să înmoaie muşchii, să facă numai cute pielii, să nu obosească inima, să nu dea rateuri ficatul, să nu-şi mai joace rolul bine rinichii.
Cel mai frumos vis al omului a fost dintotdeauna tinereţea fără de bătrîneţe. Să nu treacă tăvălugul anilor şi să înmoaie muşchii, să facă numai cute pielii, să nu obosească inima, să nu dea rateuri ficatul, să nu-şi mai joace rolul bine rinichii. A năzuit omul să rămînă cu paşi sprinteni şi cu piele întinsă cît mai mult, astfel încît să nu se ciocnească de zicerea tristă: "Bătrîneţe, haine grele". S-a străduit ştiinţa să caute să amîne cît mai mult venirea bătrîneţii. Sau dacă poate ştiinţa să inventeze ceva încît bătrîneţea să fie purtată frumos. Între altele fie spus a fost important momentul în care cercetătorii au descoperit că vinovaţi de sosirea mai grabnică a bătrîneţii ar fi nişte radicali liberi, care ar avea poftă să se oxideze prea tare şi să înlesnească bătrîneţea şi atacul bolilor. De fapt, organismul omului, în proiectul iniţial alcătuit în Ceruri, este prevăzut să trăiască aproximativ 130 de ani. Din păcate, omul se străduieşte tot timpul să-şi facă rău sieşi, aşa că mănîncă aiurea, nu face nici 50 de metri cu paşii, se otrăveşte cu tot felul de chimicale, răstoarnă orele de somn şi trage fum de ţigară pînă în adîncul plămînilor, iar paharele cu alcool au devenit un "sport" zilnic pentru o grămadă de oameni. Aşa că, dacă proiectul fiinţei umane întocmit în Ceruri prevedea vreo 130 de ani de viaţă, omul şi-o face cu mîna lui şi înjumătăţeşte practic termenul de garanţie al vieţii.
Fîntîna miraculoasă În materie de luptă cu bătrîneţea, importante rezultate a obţinut şi obţine un profesor de medicină, mare dermatolog, profesorul doctor Ioan Nedelcu, general în rezervă, cel care