Când în zori de dimineaţă tuşeşte câte un fumător în baie de se cutremură blocul şi se trezesc toţi vecinii “de scară”, culmea, tuşitorul susţine că tusea lui puternică e ceva firesc.

Când în zori de dimineaţă tuşeşte câte un fumător în baie de se cutremură blocul şi se trezesc toţi vecinii “de scară”, culmea, tuşitorul susţine că tusea lui puternică e ceva firesc. Explică acest “sport al tuşitului” directorul de cercetare al Institutului de Pneumologie “M. Nasta”, medic primar şi de lucrări, dr Irina Strâmbu. Tusea nu este ceva ţinând de starea normală. Tusea arată ceva în neregulă în organism. Tusea este un gest reflex, prin care aparatul respirator forţează eliminarea unor particule străine, fie că sunt “grăunţe” de praf, fie că sunt microbi sau virusuri. În stare firească, aparatul respirator se curăţă singur de corpii străini. Există o mulţime de cili în bronhii şi în trahee, excrescenţe mişcătoare care se unduiesc într-o singură direcţie şi acţionează precum o scară rulantă, la nivelul laringelui mucozităţile şi particulele nedorite. Iar în laringe, sputa, acest scuipat, este înghiţită. Când însă particulele străine, fie de microbi şi virusuri, fie de gudroane de la fumat, fie de particule ale poluării se adună în număr prea mare, scara rulantă formată din picioruşe – cili mişcători –nu mai face faţă curăţirii bronhiilor şi atunci omul simte nevoia să tuşească. În momentul tusei se trage aer în piept, care este evacuat brusc, ca un piston de aer, eliminându-se secreţiile şi corpii străini. Există o mulţime de cauze ce conduc la tuse. Fumătorii tuşesc, unii bolnavi de astm tuşesc, cei cu bronhopneumopatie cronică obstructivă dau rafale de tuse, tuberculoşii tuşesc. Dar tusea este dată şi de o funcţionare rea a inimii, când muşchiul cardiac nu mai are putere să pompeze sângele şi acesta rămâne în vasele din plămâni prejudiciind schimbul de oxigen şi i