Una din marile greşeli făcute de părinţi, dar şi de unii stomatologi mai superficiali, este tratarea în "registrul grăbit" a necazurilor apărute la dinţii de lapte ai copilului.
Se întâmplă adesea ca atunci când un dinte de lapte se cariază el să fie scos grabnic, cum că "tot va cădea acest dinte de lapte şi va fi înlocuit de dinţii definitivi". Teorie păguboasă şi plină de erori. Pentru că îndepărtarea unor dinţi de lapte şi rămânerea mai întârziată a altor dinţi "trecători" crează o brambureală în gura copilului şi viitorului adult. Pentru că se strică arhitectura danturii, dinţii ies fie strâmbi, fie înghesuiţi de alţii, iar o dantură dezorganizată şi nişte dinţi care nu calcă bine unii pe alţii duc la deteriorări timpurii. Aşa că, dinţii de lapte trebuie şi ei trataţi, plombaţi şi nu trebuie să se aşeze cleştele neiertător pe ei cât ai clipi.
După ce a explicat toate acestea prof. dr Constantin Găucan, şeful clinicii ce-i poartă numele, spune că măseaua care apare la 6 ani este cheia unei danturi sănătoase. Stricarea şi scoaterea molarului de 6 ani duce la instalarea harababurii în gură. Dinţii se apleacă, nu mai sunt pe aceeaşi axă cu cei pereche, se înghesuie şi dezavantajele curg. O temă interesantă este şi măseaua de minte. Măselele de minte apar între 18 şi 25 de ani, când se zice că omului îi vine mintea la cap. Omul preistoric avea încă un molar, deci patru nu trei, pentru că trebuia să macine bine alimente tari. În aceste situaţii, un rol important îl aveau şi măselele de minte.
Dar, o dată cu avansarea în societatea civilizată, mâncarea a devenit tot mai fluidă aşa că mestecatul nu mai este atât de vârtos. Ca atare, măselele de minte nu mai au o sarcină de îndeplinit. Apărute mai târziu, măselele de minte pun capac la dezorganizarea din dantură. Ele accentuează încălecările, stricăciunile, rotirile dinţilor încep
