Scumpirea energiei, a materiilor prime si contextul international financiar fragil au dat aripi sustinatorilor implicarii statului in economie pe tot globul.
Romania nu face exceptie, in pofida guvernarii liberale. Exemple: relansarea CEC cu sute de milioane de euro bani de la stat si sustinerea infiintarii unei companii integrate de energie.
La anuntul rebrandingului CEC de la inceputul saptamanii au participat si primul -ministru, si guvernatorul Bancii Nationale. Nu au lipsit discursurile pompoase privind sfarsitul reformei sistemului bancar - la 18 ani de la Revolutie si la opt ani de la implicarea CEC-ului in afacerea FNI, si astazi neelucidata.
Ar fi fost frumoase daca nu ar fi fost locul: la doi pasi de sediul central al CEC - cladirea-simbol a finantelor romanesti, "Bancorex"-ul (cum a ramas denumirea cilindrului din metal si sticla de pe Calea Victoriei) aminteste soarta "stralucita" a capitalului bancar de stat in Romania.
Ironie: o mare parte din echipa de conducere a falimentarei Bancorex a fost chemata acum de Guvernul liberal sa (re)faca din CEC o banca.
Din 2006, de cand Guvernul Tariceanu a decis sa nu mai vanda CEC-ul si pana acum au trecut doi ani. Doi ani in care nimic (sau aproape nimic) nu s-a schimbat in agentiile CEC-ului si relatia cu clientii.
Acum, ideea este ca CEC trebuie sa devina o banca a satelor, care sa nu "sperie" clientii cu sedii pompoase, dar pe de alta parte va lansa si o platforma de internet-banking.
Clientii nu se sperie insa de marmura, ci de absurdul de a nu putea plati o taxa decat la ghiseele CEC din sectorul in care locuiesc.
Intarzierea privatizarii va infunda si mai mult CEC. In asigurari, Asirom, aflata tot intr-o pozitie de monopol acum 20 de ani, a cazut pe locul patru, dar a ramas in top. Asa cum a fost facuta privatizarea in 1997, printr-o majorare suspecta de cap
