Foto: Thinkstock Când sângele nu ajunge cu debit corespunzător în picior, chirurgii ajung la soluţia extremă: taie piciorul. Se înfundă arterele membrului inferior şi ţesuturile nehrănite mor. Apare gangrena şi este condamnat la îndepărtare piciorul cu carnea moartă. Arterita poate deveni cronică, dar ea poate debuta exploziv, în arterită acută. Durerile în picior devin foarte mari, pielea piciorului este albă, ca de mort. Lipseşte pulsul, piciorul e cuprins de amorţeli. Intervenţia medicilor trebuie să fie rapidă. Cine are dureri în gambă la mers, după anumite distanţe şi durerile în picior dispar la repaus, însă reapar la aceeaşi distanţă de mers, toate aceste semne arată o proastă irigare cu sânge a membrului inferior, şi suferindul trebuie să se ducă la cardiolog.
Factorii de risc ce deschid uşa arteritei sunt aceiaşi ca la ateroscleroză: fumatul, obezitatea, diabetul, prea multele grăsimi în sânge.
Arterita acută este provocată de pornirea unui cheag. Dacă medicii nu deblochează în maximum şase ore vasul, zona neirigată moare şi se amputează piciorul. În faza incipientă a arteritei se poate acţiona cu medicamente ce topesc cheagul şi dezvoltă o circulaţie colaterală care să preia sângele ce nu mai trece prin artera blocată. Şi, bineînţeles, trebuie oprit fumatul. Trebuie să se ia conştiincios medicamente de corectare a colesterolului şi trigliceridelor prea mari. Se recomandă şi medicamente vasodilatatoare, care să „lărgească” vasele îngustate de grăsimile depuse pe pereţi.
Dar bolnavul de aceste arterite trebuie să aibă grijă şi de întreţinerea picioarelor. El nu trebuie să poarte încălţăminte prea strâmtă, fiindcă orice rană la picior nu se închide, deoarece irigarea cu sânge e deficitară. Bolnavul de arterită trebuie să-şi taie unghiile la picioare drept, nu adânc din carne, pentru a evita infectarea. Trebuie să poarte câte două perechi
