O treime dintre crizele de apendicită ascund unele boli severe.
Foto: Thinkstock Umbla o vorbă printre chirurgi: "Când apendicul face pe nebunul, să nu-l prindă seara în burtă". Aşa se face că durerile în partea dreaptă a abdomenului conduceau la scoaterea apendicului pe bandă rulantă. Mai târziu, filozofia asta a chirurgilor n-a mai fost literă de lege, fiindcă s-a constatat că apendicul, un rudiment ca un deget de mănuşă, nu este ceva inutil, are şi el un rol alături de splină în autoapărarea organismului, adică în imunitate.
Apendicul se aseamănă chiar cu amigdalele, care sunt şi ele componente ale lanţului limfatic de imunitate a aparatului respirator superior. Reamintim că, explicând criza de apendicită, profesor doctor Mircea Beuran, şeful clinicii de chirurgie de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, spune că statisticile arată că, în o treime de crize, apendicul se scoate cu îndreptăţire, în alte cazuri, altă treime, apendicul se scoate degeaba, iar în cealaltă treime din cazuri ale crizei de apendicită, se mimează de fapt apendicita, în realitate fiind ascunse alte boli, mai ales genitale, de ovare, de trompe. Totuşi, când este vorba chiar de o criză de apendicită reală, nu există o soluţie medicamentoasă, ci doar chirurgia rezolvă criza.
Care sunt semnele crizei de apendicită? O durere vie în abdomenul drept, deasupra rădăcinii piciorului. Uneori, criza debutează cu dureri în abdomenul superior, mai spre capul pieptului, dar după două-trei ore durerea coboară în zona inferioară a abdomenului drept. După durere pot apărea vărsături, chiar şi modificări ale scaunului, una-două zile constipaţie, urmate de diaree cu patru-cinci scaune pe zi. Bolnavul de apendicită face febră, la început de 37-38 de grade Celsius. Apoi, când s-a infectat apendicul, febra urcă la 39-40 de grade Celsius. Frecvent, apendicita acută a
