Lumea agitată a politicii romăneşti foloseşte tot mai des expresia "lovitură de stat". Marile schimbări s-au produs şi in 1944, şi in 1989 prin lovituri de stat, momentele fiind insoţite de mari tulburări şi vărsări de sănge. Sunt posibile "lovituri" şi fără asemenea violenţe?
Lumea agitată a politicii romăneşti foloseşte tot mai des expresia "lovitură de stat". Marile schimbări s-au produs şi in 1944, şi in 1989 prin lovituri de stat, momentele fiind insoţite de mari tulburări şi vărsări de sănge. Sunt posibile "lovituri" şi fără asemenea violenţe?
La 10 februarie 1938, Regele Carol a numit prin decret un nou guvern prezidat de patriarhul Miron Cristea, care avea sarcină elaborarea unei noi Constituţii. In zece zile textul acesteia a fost publicat şi, la 24 februarie, in mare grabă, a fost aprobată prin plebiscit. Potrivit statisticii oficiale, s-au inregistrat 4.297.581 voturi pentru şi 5.843 contra (abia 0,13%).
Constituţia cea nouă a fost promulgată imediat şi salutată astfel de Miron Cristea: "Astăzi s-a distrus hidra cu 29 capete electorale care ne-a invrăjbit fără nici un folos pe toţi spre paguba tuturor şi a ţării. Astăzi s-a rupt păienjenişul de pe ochii cetăţenilor Romăniei intregite, ca să vadă limpede de unde le vine măntuirea: de la eroica hotarăre a Majestăţii şi de la inţelegerea rosturilor ţării şi a adevăratelor ei interese. Astăzi s-au mai distrus zarva, certurile, bătăile electorale şi chiar omorurile, şi in locul lor se va introna liniştea, munca, pacea şi unirea, pecetluite de frăţeştile imbrăţişări ale poporului".
Am extras aceste informaţii din excelenta "Istorie a romănilor in secolul XX" scrisă de Ioan Scurtu şi Gheorghe Buzatu, tipărită de Editura Paideia. Cei doi autori relevă că "Noua Constituţie oficializa noul regim, in care regele participă efectiv şi legal la activitatea de guve
