Mihail Neamţu s-a agăţat de pulpana lui Băsescu pentru a intra în politică. A tot încercat să atragă atenţia asupra lui, tipic pentru cei nebăgaţi în seamă, a ales scandalul ca mijloc de promovare. Referendumul pentru alungarea lui Băsescu de la Cotroceni a fost trambulina pe care a folosit-o, ca o şansă nesperată a afirmării. O trupă de tineri grăbiţi, teleghidaţi spre politică, a format un aşa-zis grup de  renovare a Dreptei româneşti, închegat la repezeală sub imboldul strategului politic neevoluat, Lăzăroiu. Albă-ca-Zăpada, născută cu forcepsul în luna lui Cuptor, s-a dovedit că are destule pete pe fustiţa ce se dorea imaculată. "Victoria" de la Referendum, smulsă cu forcepsul mamoşilor Barroso, Merkel, Reding, a reţinut scenele antologice ale bucuriei de la garajul din Comăniţa 9, când Neamţu şi Macovei mai-mai să cadă în cap de la etajul  mansardat. Atunci mi-am întărit convingerea că băiatul cu pricina are un deranj la mansarda proprie, încă nediagnosticat în familie, de soţia medic la Fundeni. Problema lor...

Problemele lui Neamţu din politică s-au acutizat în ultimele zile. Asociaţia unor partiduţe inexistente – Forţa Civică, Noua Republică, un flintic din PNŢCD – cu PDL a fost construită ca să dea senzaţia că s-a format un front al Dreptei. Pus în prezidiul ARD, ca un figurant ajuns din greşeală într-un rol principal, Neamţu a găsit prilejul să iasă iar în evidenţă. Aflat pe scena Operei a reuşit prin recitarea poeziei lui Radu Gyr să atragă atenţia asupra  unei manifestări, altfel banale şi nebăgate în seamă. Gyr a fost un legionar notoriu, un bard al mişcării. A plătit cu închisoarea, şi încercările de reabilitare au eşuat. Neamţu a încercat marea lovitură, recitând "Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane", atrăgând brusc atenţia nu atât asupra lui Gyr, ci scormonind propria lui adeziune la legionarism. Aplauzele înfocate ale TUTUROR CANDIDAŢILOR