Este extrem de posibil să ne aflăm deja în prima fază a noului tip de război, cel de-al treilea mondial, un război purtat în lumea informaţiei, cu marea miză a controlului informaţii şi cu oarece victime colaterale printre cetăţeni şi, cu siguranţă, la nivelul viitoarelor relaţii între marile puteri.
Două episoade, Manning şi Snowden, aparent distantate şi deosebite, se unesc deoarce cei de la Wikileaks au devenit acum avocaţii internaţionali în sprijinul fugarului american, arătând că, în fundal, lucrurile ar putea să fie cu mult mai serioase decât sunt ele tratate acum, adică două cazuri separate de trădare prin dezvăluirea de documente confidenţiale. Mai mult, cazul Snowden este infinit mai grav şi mai primejdios pentru securitatea SUA, dar şi a unora dintre aliaţii săi, decât au fost vreodată, cumulate, toate documentele Wikileaks.
Argumente:
1. Bradley Manning, soldatul care a transmis documentele către Wikileaks, era abilitat să lucreze cu fişierele respective. Edward Snowden este un tânăr fără şcoală, cu o acreditare limitată de securitate, nu un militar, nici măcar un analist, ci un operator de sisteme informatice, consultant, salariat într-o companie prestatoare de servicii, „Booz-Allen-Hamilton”. Este uluitor şi de neînţeles cum, din această poziţie, a putut avea acces la unele dintre secretele cele mai bine protejate ale NSA (National Security Agency), mai ales ca nu ar fi putut face parte dintre cei care cunoaşteau deciziile luate de Curtea de supraveghere a spionajului extern (FISA) , documente restricţionate prin lege la un circuit care numără cel mult 100 de persoane...
2. Documentele Wikileaks, oricât de interesante ar fi ele, nu au creat decât neplăceri de imagine sau crize morale la nivelul marilor jucători, aceasta deoarece ele sunt o oglindă a unor evenimente trecute şi văzute prin perspectiva reprezentanţelor diplomatice.
