În loc să ceară o analiză despre cine este responsabil şi ce trebuie făcut pentru a nu se mai repeta situaţia cu trenul care a stat blocat în nămeţi două zile, noul premier Mihai Răzvan Ungureanu se îndreaptă spre oameni spunând că nu pun mâna să deszăpezească sau nu cunosc codurile meteo şi se aventurează la drum.

Posibil să fie necesar ca oamenii să fie mai implicaţi şi mai informaţi. Dar pe undeva răzbate un stil care vine de demult, în care li se cere socoteală tot contribuabililor şi nu celor plătiţi să ştie pe unde să meargă trenurile sau să intervină în caz de calamitate.

Apoi, cuvintele de laudă excesivă către unii dintre noii miniştri nu au căzut prea bine. De când se măsoară de exemplu performanţa în faptul că ai reuşit să te împrumuţi? E bine că ai ieşit pe piaţa americană, că ai lungit scadenţa împrumuturilor, dar miza eficientizării Ministerului de Finanţe, care nu strânge decât 60% la TVA din cât ar trebui, unde taxele se plătesc cu cozi de sute de persoane şi îţi trebuie zeci de drumuri pentru avizul unei case de marcat fiscale, este mult mai mare decât emisiunile de bonduri cu dobândă de 7%.

Sunt însă de semnalat din primele ore de activitate ale noului guvern decizia de a avea acelaşi program orar pentru orice instituţie publică din România pe care a cerut-o noul premier şi cererea către oficialii Ministerului de Interne de a unifica echipele de intervenţie în caz de urgenţă.

Nu este clar dacă se poate întrezări aici o nouă filozofie de guvernare, şi anume re-centralizarea administrativă sau sunt doar întâmplări. Dacă ar fi aşa, dacă noul premier ar avea în minte cum să eficientizeze activitatea administrativă prin re-centralizare, atunci România ar putea avea de câştigat.

Pentru că după 10-15 ani de când a acceptat să spargă instituţiile - în energie, în transporturi, în sănătate - există multe semne care arată eşecul a