Un subiect de vacanţă? Posibil da. La fel de posibil şi nu...Să vedem. M-am întors recent dintr-un dum lung într-o ţară din centrul Africii negre.
Am întâlnit un proaspăt demnitar de rang înalt, cu studii succesive în mari universităţi europene, economist de marca şi personalitate de mare viitor deoarece este propus deja de ţara sa pentru competiţia vizând posturi în ierarhia organizaţiilor internaţionale. Era chiar în ziua în care era instalat în noua sa funcţie, cu toate ceremoniile de rigoare şi fastul necesar. Ne-am aşezat câteva clipe să bem o limonada şi omul, extrem de serios, îmi spune că este extrem de preocupat de primele decizii pe care trebuie să le ia, neplăcute, privind restructurarea de personal în instituţie.
Deloc uşor, îi spun, dar care vă sunt criteriile de înlocuire a echipei existente? Răspunsul este stupefiant: Mă gândesc. Oricum am făcut deja prima mişcare, l-am dat afară pe şoferul personal! De ce? Păi, zice, nu sunt sigur de el, cred că-mi poate pune o vraja sub scaun, în cel mai bun caz scap cu impotenţa, dar poate să fie cu mult mai rău daca pune vraja de moarte sau schilodire...Vorbea foarte serios, era extrem de convins că aşa ceva se poate întâmpla şi că, de altfel, se şi petrecuseră astfel de lucruri în trecut, încât a adăugat ca a şi chemat vrăjitorul din satul său natal, vrăjitorul oficial al tribului, pentru a "curăţa" maşina cu vrăji puternice şi de durată.
Dacă vă închipuiţi cumva că este vorba de o glumă, vă înşelaţi profund. Omul credea din tot sufletul în puterea vrăjilor, în acţiunea benefică a vrăjitorului prieten şi a amuletelor pe care le putea primi acum că devenise şi el personaj important si reprezentativ al tribului. Seara, la recepţie, am avut privilegiul să-l cunosc personal şi pe vrajitor, lider spiritual al tribului, respectat şi venerat ca atare, conştient de prestigiul pe care-l poate conferi pute