Putem să nu facem deficit bugetar deloc dacă avem arierate suficient de mari, şi asta are meritul că nu se numeşte încetare de plăţi.
Politicienii vor arunca în cârca inundaţiilor înrăutăţirea estimărilor PIB pentru 2010, deşi politica guvernamentală, care a lovit mediul de afaceri, a fost mai dăunătoare decât ploaia, scria pe 12 iulie revista Săptămâna Financiară. Adăugând că analiştii, care prognozau în primăvară o creştere economică de 2-3, chiar 4%, au găsit în inundaţii pretextul ideal pentru a-şi duce proiecţiile de scădere a PIB, până la 3%. Şi tot în prima parte a anului, experţii FMI avansau optimist cu previziunile de majorare a PIB de la 0,5%-1% la 1,3%, deşi nu se punea problema unei redresări semnificative pe pieţele internaţionale.
În fine, la mai puţin de trei săptămâni de la cele apărute în publicaţia financiară, premierul Boc a ieşit şi a spus că scăderea economică din România va fi mai mare în acest an faţă de nivelul anticipat, din cauza deciziei Curţii Constituţionale, care a impus creşterea TVA, a inundaţiilor şi a contextului economic internaţional, redresarea fiind aşteptată pentru anul viitor. După care ministrul Finanţelor a explicat şi în ce interval se va plasa scăderea economică mai mare: 1,7-1,9%. Despre redresarea din 2011 nu s-a avansat însă nici un nivel. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat doar că vom înregistra o creştere economică "bună", uitând să precizeze şi scala: 0-0,5% - creştere economică "slabă", 0,5%1% - "de Doamne ajută!", 1-1,5% - "bunicică", 1,5-2% - "bună", 3-4% - "mai mult decât bună", 5-6% "optimă".
Din nefericire însă, chiar dacă România ar genera o creştere economică "bună" în 2011 şi una "optimă" în 2012, tot nu va fi suficient. Economia are nevoie din 2012 de o creştere de 8,3% anual pentru ca Trezoreria Statului să colecteze veniturile necesare ach
