"E o rană în scândura uşii unde-am bătut şi n-a răspuns nimeni. Deschideţi uşa cu grijă, să nu loviţi rana cu cheia", spune Octavian Paler în "Definiţia uşilor închise". Când rostim numele lui Paler, gândul se duce la domnul acela de o rară distincţie, pe al cărui chip se citea o adâncă tristeţe.
Domn care, împreună cu Ion Cristoiu şi Mihai Gâdea, realiza la Antena 3 o emisiune aşteptată, seară de seară, cu sufletul la gură. Mai târziu, am înţeles pricina tristeţii şi sensul vorbelor sale: "Ceilalţi lupi m-ar sfâşia dacă ar şti că urletul meu e în realitate un plâns".
BIOGRAFIE ŞI DESTIN
"Ce las în urma mea, un destin sau o biografie?" - iată întrebarea rostită de Octavian Paler. Întrebare pe care mulţi şi-au pus-o, la vremea lor, dar puţini i-au dat răspuns. Autorul "Vieţii pe un peron" este, cu siguranţă, unul dintre aceştia. Până la un punct, viaţa sa nu diferă de viaţa celor din generaţia căreia îi aparţine. Au fost, în ceea ce îl priveşte, anumite date care i-au conferit un contur aparte, inconfundabil.
Octavian Paler s-a născut la 2 iulie 1928, în localitatea Lisa din judeţul Făgăraş (azi, judeţul Braşov). În 1937 a absolvit şcoala primară în satul natal, fiind admis la Liceul Spiru Haret din Bucureşti. Cu numai o săptămână înainte de a absolvi clasa a VII-a, are un conflict cu directorul liceului, George Şerban, fratele mamei sale. Este obligat să se mute la Liceul Radu Negru din Făgăraş. Peste un an absolvă liceul, fiind declarat "Promovat cu laudă", dintr-o clasă cu 44 de elevi. Examenul de bacalaureat îl va trece la Sibiu. Urmează, simultan, cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie şi cele ale Facultăţii de Drept din Bucureşti.
Peste ani, va evoca, nu fără doza inerentă de nostalgie, aceste vremi: "La 19 ani am fost în stare să dorm pe ziare, în prag de iarnă, în Gara de Nord, fără să mă sinchises
