Acum 10 zile, consilierul prezidential Theodor Stolojan a propus public ca banii stransi de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) - adica 2 miliarde de euro - sa treaca in administrarea societatilor private de asigurari. Aceasta solutie-soc ar fi solutia pentru criza din sistemul de sanatate: o administrare mai buna rezultata din competitie, a explicat Stolojan. Casele de asigurari nu vor mai investi aiurea milioane de euro in sedii in loc de medicamente.

Ideea n-a prins deloc - probabil a fost atat de bizara, incat multa lume nu a inteles-o. Insasi industria asigurarilor este atat de ametita incat nimeni nu a reactionat public in favoarea propunerii consilierului prezidential. Cu toate ca ar insemna o triplare instantanee a business-ului in asigurari.

De ce n-a prins ideea, chiar la firmele private? Pentru ca vine parca din alta lume. Oamenii inca se mai amagesc cu ideea ca cineva acolo sus - statul - trebuie sa aiba grija de ei. Nu recunosc semnele timpului. Nu-si dau seama ca vechea organizare - sociala, a muncii, a familiei - s-a dus.

Timpul recentreaza societatea spre individ. Nici serviciile medicale, nici pen-siile - atributul statului pana acum, nu mai pot fi sustinute in structuri colective administrate politic.

Exista doua forte care ne imping in aceasta directie: noile tehnologii si imbatranirea populatiei, ca urmare a scaderii natalitatii. Spre exemplu, ca urmare a noilor tehnologii dar si a deficitelor bugetelor de pensii, ideea de etapizare a vietii in invatare-munca-pensie e depasita. Oamenii vor actiona precum bunicii sau strabunicii in agricultura: toate la un loc, tot timpul.

In multe din statele europene se pune problema majorarii varstei de pensionare, fapt care provoaca protestele angajatilor care sperau sa iasa la pensie la fel ca si colegii lor mai varstnici. Dar criza e