Analiştii financiar-bancari nu prea s-au repezit să spună presei că BNR a ratat ţinta de inflaţie. În cele din urmă i-am întrebat eu dacă inflaţia de 4,95%, pusă alături de intervalul de variaţie 2-4%, arată că banca centrală nu şi-a îndeplinit obiectivul? Experţii au analizat cu atenţie cifrele şi au declarat: “Da, BNR a ratat ţinta de inflaţie, dar nu din vina ei”, ci din cauza unor “şocuri exogene”, de natura ofertei. Mai simplu zis, n-a plouat, şi nu s-au făcut cartofii şi fasolea.

În fine, eu ştiam că inflaţia este oriunde şi oricând un fenomen monetar şi că BNR are în titulatură cuvântul “bancă” pentru că lucrează cu bani, nu cu legume şi zarzavaturi. Dacă însă specialiştii insistă totuşi că problemele monetare sunt provocate de cauze meteo, înseamnă că în locul unui mix monetar-fiscal ar fi necesar unul agro-bănesc. Cu alte cuvinte, BNR ar trebui să renunţe să mai ţină contul Ministerului Finanţelor şi bufferul, cu care ne tot arată cum creşte rezerva valutară, şi să încheie un parteneriat cu Ministerul Agriculturii, pe baza căruia să elaboreze o strategie privind diversificarea rezervei, în aşa fel încât aceasta să conţină şi cartofi. Asta pentru că economisirea ameninţă să treacă în cartofi. Şi atunci ar fi mai simplu dacă respectivul aliment, bogat în amidon, ar deveni activ de rezervă şi BNR ar permite deschiderea de conturi pe cartofi. Astfel, banca centrală ar putea să intervină atunci când e cazul. Pe seama depozitelor de cartofi s-ar constitui rezerve minime obligatorii şi, pe această cale, Banca Naţională şi-ar majora rezerva valutară, având o capacitate de intervenţie sporită. Iar de la cartofi şi fasole ideea deschiderii unor conturi s-ar putea extinde pentru orice produs se scumpeşte mai mult decât vrea Guvernul: benzină, pâine, ţigări.

Problema este însă ce se întâmplă cu rezerva de cartofi atunci când se modifică TVA? Şi cel