Bătrăneţea a ajuns şi sub lentila rece şi exactă a microscopului. Şi microscopul a concluzionat cu vorbirea ştiinţei: "Bătrăneţea soseşte mai repede, bătrăneţea se umple de suferinţe cu atăt mai mari cu căt există mai mulţi radicali liberi in organism".

Bătrăneţea a ajuns şi sub lentila rece şi exactă a microscopului. Şi microscopul a concluzionat cu vorbirea ştiinţei: "Bătrăneţea soseşte mai repede, bătrăneţea se umple de suferinţe cu atăt mai mari cu căt există mai mulţi radicali liberi in organism". Deci nişte radicali liberi ce viermuiesc de nebuni prin celulele omului sunt aducători de bătrăneţe. Tot ştiinţa arată că radicalii liberi au valenţe libere, deci o poftă teribilă de a se oxida şi de a se lega de hidrocarburile sănătoase ale organismului. Cu alte cuvinte, radicalii liberi au mereu chef să facă rău şi să facă tot mai simţit proverbul "Bătrăneţe haine grele!". Impotriva radicalilor liberi medicina a găsit medicamente, chiar şi plante in stare să potolească efectul negativ al radicalilor liberi, deci să intărzie bătrăneţea şi bolile. Dar căt de des bătrăneţea nu poate fi uşurată de medicamente! Pentru că bătrăneţea inseamnă şi boala sufletului.

Cănd vine pensionarea, sufletul simte că i s-au rupt aripile, că sufletul vărstnicului nu-i mai e trebuincios nimănui. Nici chiar lui! Din ziua in care nu s-a mai dus la serviciu, vărstnicul se simte o jucărie stricată, aruncată intr-o boxă prăfuită, şi sufletul greu poţi să-l "pansezi" cu medicamentele de pe o reţetă. Sufletul nu incape pe o reţetă compensată. Sufletul bătrănului poate fi ţinut in viaţă de iubirea celor din jur, de strădania lor de a-l ţine in hora preocupărilor zilnice. Cu bătrăneţea se poate lupta rugăndu-l pe bătrăn să controleze lecţiile nepotului.

Bătrăneţea a ajuns şi sub lentila rece şi exactă a microscopului. Şi microscopul a concluzionat cu vorbirea ştiinţei: