In Zundert, localitate din sudul Olandei, se afla intr-un stadiu avansat repetitiile pentru piesa "Moeland-Rijk van de Armen', care urmeaza a fi reprezentata publicului la sfarsiul acestei luni. Este, marturiseste Peter Dictus, autorul si regizorul piesei, "un teatru documentar' despre imigrantii proveniti din Europa de Est, care muncesc aici cot la cot fara, insa, a comunica nici intre ei si nici cu aceia care le sunt gazde si stapani. " Ei sunt oameni ca ceilalti - mai spune Peter Dictus-, care au venit sa se stabileasca in numar mare, dar pe care ceilalti oraseni ii ignora si ii izoleaza.''Nu sunt considerati- conchide amar animatorul ambitiosului proiect scenic- decat mana de lucru ieftina.'Aceasta este tema unui reportaj scris de jurnalistul Peter de Graal si publicat in jurnalul'De Volkskrant' care apare la Amsterdam.
O ambiguitate care spune mult…
Titlul piesei este construit pe un joc de cuvinte si chiar speculeaza ambiguitatea. Tradus cuvant cu cuvant el poate fi citit: "Taramul din Europa Centrala si de Est', dar, pentru ca termenul " Moe' , care este o abreviere curenta pentru Europa Centrala si de Est, mai inseamna si'oboseala', acelasi titlu se poate traduce:' Taramul oboselii-Regatul Saracilor'.
Exista in piesa un personaj –simbol:numit, deloc intamplator,'vanzatorul de vise', adica samsarul care se imbogateste pe seama imigrantilor carora le inchiriaza pe bani multi locuinte vetuste, sordide ori rulote rablagite. "Eu negociez vise' – suna monologul sau, pe care il completeaza cu cinism:'Eu imi aduc mica mea contributie societatii. Eu nu sunt un om rau.'
Asemenea replici, deloc singulare sau periferice in arhitectura ideatica a spectacolului, isi au un rost bine ales. Ele marcheaza un fenomen definitoriu pentru situatia de fapt a imigrantilor veniti in Olanda(dar, desigur, nu doar in Olanda) in cautarea unui trai mai bun si care
