Când au scăpat frâiele cheltuielilor şi de ce este atât de dificil de revenit la nivelul din 2008?
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 16 miliarde de lei, adică aproape 4 miliarde de euro, între 2008, când economia românească a atins un vârf din punct de vedere al produsului intern brut de după 1990, şi anul în curs, cu toate că guvernul clamează restructurarea.
Astfel, în 2008 cheltuielile bugetare totale - buget de stat, bugete locale, bugetul de pensii, de sănătate şi bugetul instituţiilor autofinanţate - au fost de 190,3 miliarde de lei, pentru ca în 2011 să ajungă, după rectificarea bugetară din august, la 206 miliarde de lei cheltuială bugetară estimată.
Sigur, trebuie dată la o parte inflaţia din aceşti ani, dar faptul că cheltuielile aleargă mai repede decât creşterea preţurilor de consum este ilustrat de creşterea ponderii cheltuielilor în PIB - de la 37% în 2008 la 38% în 2011. Aceasta după ce în 2009 şi 2010, ani de recesiune dură, cheltuielile totale au atins 38,9% şi, respectiv, 39,4% din PIB. În această perioadă, PIB-ul s-a contractat cu aproape 10% în termeni reali.
Ce se întâmplă de fapt? Face guvernul cu adevărat economii prin reducerea salariilor şi raportatele reduceri de personal sau este pur şi simplu vorba de o mutare a cheltuielilor între un capitol bugetar la altul, de vreme ce volumul cheltuielilor în sumă absolută şi în PIB creşte?
Ce va fi cu cheltuielile în 2012?
Şi, mai mai mult, se pune problema ce se va întâmpla cu cheltuielile în 2012, având în vedere că până în acest moment singura estimare oficială este un nivel de 217 miliarde de lei cheltuieli ale bugetului general consolidat pentru anul următor, cu 11 miliarde de lei mai mult decât în 2011 şi care ia (încă) în considerare o creştere a PIB de 4% pentru anul care vine?
Nici guvernul, prin Comisia de Prognoză, n
