Nu pot decât să o felicit pe inteligenta şi inimoasa noastră colegă de breaslă, Adina Anghelescu, pentru sugestiva sintagmă pe care a lansat-o într-o dezbatere difuzată la Antena 3:”torţionarii din justiţie”!

Dincolo de relevanţa formulării, există,însă, un adevăr al faptelor, mai complex decât au lăsat să se vadă multe dintre discuţiile pe această temă. De regulă, atunci când se vorbeşte despre torţionari referirile se fac doar la cei din organele de Securitate şi Miliţie, care au acţionat cu o criminală tenacitate ca “braţe înarmate ale poporului”. Totul sub lozinca ascuţirii luptei de clasă, pe care o slăvea şi o servea un vajnic proletcultist, tatăl unui ultra-anticomunist de azi:”Mai trece-o noapte şi mai trece-o zi/Se ascute lupta dintre clase,/Iar chiaburii se arată a fi/Elemente tot mai duşmănoase.”

În realitate, Milţia şi Securitatea au reprezentat numai două componente ale sistemului coercitiv, represiv al perioadei denumite ”comunism”. Împreună cu ele, chiar mână în mână cu ele, au acţionat şi  instituţiile aşa numitei “justiţii populare”: anchetatori, procurori şi judecători.

De aceea, socotesc necesar şi firesc să se extindă  discuţia şi asupra responsabilităţilor, implicit, a sancţiunilor, morale sau, după caz, penale, care s-a cuveni celor care, din interiorul sistemului de justiţie şi manipulând, la ordin politic, pârghiile de care dispuneau, au distrus atâtea şi atâtea destine.

Un “Proces al proceselor din Era Terorii” nu înseamnă doar o întoarcere în trecut, ci, în acelaşi timp, şi o severă lecţie pentru justiţiarii din zilele noastre. Cu atât mai mult cu cât, aici, în lumea justiţiei, are o dramatică încărcătură de adevăr maxima:”cine nu învaţă din greşelile trecutului riscă să le repete.”

Din păcate, astăzi, într-o Românie, stat de drept, membru al Uniunii Europene, asemenea lecţii ale trecutu