Critici aspre şi în bună parte meritate a recoltat Ungaria lui Viktor Orban, în ultimii ani, pentru introducerea unor modificări legislative şi constituţionale de natură să pună în pericol democraţia şi statul de drept.

Dar justiţia maghiară a lansat mai nou şi un semnal salutar: trei condamnări la închisoare pe viaţă şi o pedeapsă de 13 ani de privare de libertate - iată concluzia judiciară pe cât de aspră, pe atât de corectă trasă de un tribunal din Ungaria, în urma crimelor înfiorătoare comise în serie, în 2008, de un grup de rasişti unguri.

Asasinii transformaseră oameni nevinovaţi, care se întâmplau să fie romi, în vânat. Înarmaţi cu puşti de vânătoare, le aruncaseră oamenilor în dormitoare, la ceas de noapte, cockteiluri Molotov, aşteptându-i să se refugieze din case spre a-i împuşca de parcă ar fi fost potârnichi.

În Germania, verdictele, deşi nu sunt încă definitive, au stârnit un interes acut, întrucât abominabila serie de crime ale extremei drepte maghiare seamănă leit cu lanţul de asasinate comise de neonaziştii grupului terorist NSU asupra unor imigranţi din sud-estul Europei, în anii 2000. Incapacitatea autorităţilor germane, a poliţiei şi serviciilor secrete de a elucida şi a opri această serie de asasinate de sorginte extremistă săvârşite ani la rând în Republica Federală consternase şi alertase opinia publică germană.

Paralelele sunt cu atât mai tulburătoare, cu cât unii dintre criminalii condamnaţi fuseseră vremelnic ţinta unor acţiuni de supraveghere din partea serviciilor secrete, unul dintre complicii lor fiind chiar informator al serviciului de informaţii al armatei.

Partea proastă a deciziei justiţiei din Ungaria nu ţine de severitatea pedepselor, ci de numărul celor osândiţi. Există probe potrivit cărora la aceste crime au mai participat alte câteva persoane, rămase până azi neidentificate. Şi evaluarea omuc