O idee bună între măsurile propuse de Uniunea Social Liberală săptămâna trecută în programul economic este scăderea cheltuielilor administraţiei cu bunuri şi servicii cu 50%.

Propunerea, puţin preluată în mass-media, a fost atât de şocantă încât probabil nici liderii USL nu şi-au dat seama că ar fi putut-o promova mai bine.

Administraţia publică, locală şi centrală, a cheltuit în 2010 şapte miliarde de euro pe maşini, benzină, hârtie, software, pixuri, plicuri, deplasări, chirii, flori, gazon, servicii de avocatură, de contabilitate sau pur şi simplu pe strângerea gunoiului.

Aceste cheltuieli pot fi înjumătăţite sau chiar să fie reduse cu 70% fără probleme, ceea ce va crea spaţiu fiscal pentru scăderea CAS cu 5% şi a impozitului pe venit la salariile sub 1.600 de lei. Sunt într-adevăr şi altfel de cheltuieli, şi anume cele pentru medicamente, pentru energie, care sunt mai greu de eficientizat.

Scăderea CAS-ului şi a impozitului pe venit va lăsa la dispoziţia oamenilor 4-5 mld. euro şi va scoate aceşti bani de la bunul plac al ministerelor, consiliilor locale şi agenţiilor guvernamentale.

Oamenii, plătitorii de taxe, ştiu mult mai bine cum şi pe ce să cheltuie banii şi cu mai bune rezultate decât statul, oricare ar fi acesta - guvern, primării sau agenţii.

Există situaţii de agenţii guvernamentale care de la venirea unui nou şef nu au cumpărat rechizite sau stilouri (unele de 100 de euro bucata) decât de la o singură companie, prin negociere directă.

Primăria Sectorului 3, de exemplu, a dat o mare parte din contractele de asfaltare şi refacere a străzilor unei singure companii - Delta ACM.

În toată ţara, de la ultimul ordonator de credit ca valoare a bugetului - un muzeu pierdut într-un judeţ de munte şi până la cel mai mare buget al unei instituţii publice, şi anume cel de 1,8 mld. euro al Com