Jeffrey Franks, seful misiunii de evaluare a acordului cu FMI pentru Romania, nu a scos ieri nicio vorba despre privatizare, in conditiile in care in toata istoria relatiilor Romaniei cu FMI programele cereau in primul rand privatizarea si restructurarea companiilor de stat cu pierderi si apoi vorbeau de deficite bugetare.
Admitand practic ca aceasta criza a fost provocata de pietele financiare occidentale, in inima carora se afla chiar FMI, Franks a fost ieri foarte indulgent si chiar a avut cuvinte de lauda pentru multe din actiunile Guvernului roman, chiar daca nici una din reformele anuntate la inceputul anului nu a fost declansata.
Actualul acord cu FMI este complet diferit fata de toate acordurile pe care Romania le-a incheiat cu institutia financiara internationala, inclusiv cel de dinainte de 1990. FMI a acceptat de data aceasta toate solicitarile autoritatilor si a lasat la latitudinea lor de unde sa taie la cheltuieli 1 miliard de euro pentru a se incadra in 2009 intr-un deficit bugetar care a rezultat urias: 7,3% din PIB.
A acceptat inclusiv ca 1,75 miliarde de euro din totalul imprumului de 13 miliarde de euro, care era adresat initial rezervelor BNR, sa mearga direct la bugetul de stat pentru a sustine plata salariilor si pensiilor, absolut neobisnuit in istoria FMI.
FMI nu mai vorbeste de privatizare. Cum sa mai vorbesti despre privatizare cand in ultimul an cele mai mari banci private din lume au fost salvate cu bani publici?
In 1998, unul din cei mai grei ani de dupa 1990, FMI mergea in negocieri pana la cel mai mic detaliu: punea Guvernului pe masa o lista de intreprinderi de stat cu pierderi care trebuiau inchise. Oamenii de la combinatul chimic din Valea Calugareasca, aflat azi in ruina, blocau atunci calea ferata.
Tractorul Brasov, Bancorex - erau gauri negre si trebuia lichidate, cerea FMI insistent. Zec
