Scriam în urmă cu un an, într-un articol numit “Câte schelete se ascund de fapt în dulapurile sistemului bancar?”, că rata creditelor neperformante (NPL) va creşte la 30%-40%. Iată că BCR - cea care deţine o treime din sistemul bancar - a raportat o neperfomanţă de 29,6% la sfârşitul lunii septembrie 2013. Un vicepreşedinte al Raiffeisen Bank - Cristian Sporiş - discută de “o piaţă în care dintr-un leu dat credit ţi se mai întorc 75 de bani”. Iar datele BNR arată că, în august 2013, creditele neperfomante se situau la 21%, de la 6,46% în septembrie 2009.

Sigur că întreaga lume bancară e zguduită de neperformanţă. Că spre deosebire de alte ţări, noi n-a trebuit să salvăm bănci. Dar în vreme creditele performante s-au majorat la BCR la 29,6%, la nivelul grupului Erste - banca-mamă - neperformanţa a scăzut la 9,6%, şi asta, fireşte, nu ca urmare a evoluţiei din România. De unde se vede că politicienii care habar n-au să administreze economia o tot “amendează”, în loc s-o despovăreze. Şi pe seama înrăutăţirii permanente a mediului economic - evidenţiată, printre altele, şi de indicii de încredere - tot mai mulţi oameni de afaceri trag obloanele, şi nu mai înapoiază băncilor împrumuturile primite.

Bineînţeles că povara fiscală este principalul obstacol în calea business-ului, identificat de managerii intervievaţi de cei ce întocmesc topul competitivităţii. Chiar dacă în disputele cu ziarele economice legate de dezastrul investiţiilor consilierii primului ministru nu suflă nicio vorbă de aşa ceva.

Şi ar mai fi încă o observaţie de făcut. Când creditele neperfomante au ajuns la 2%, americanii au recurs la instrumente de piaţă şi au început să le externalizeze. Nici spaniolilor nu le-a luat prea mult să reacţioneze şi au executat scurt jumătate de milion de proprietăţi, ceea ce le-a permis să menţină neperformanţa la 12%. La noi însă creditel