Inspecţia Judiciară cântăreşte strâmb “abaterile presei” şi-şi ocroteşte pupilele băsiste, portavoci ale CSM

Şedinţele de plen ale CSM se bucură de privirile atente ale publicului interesat de mersul treburilor din Justiţia română. Fie că sunt magistraţi, avocaţi, procurori sau subiecţi ai instanţelor, fie că CSM a ajuns un subiect interesant pentru presă, analişti, politicieni sau simpli cetăţeni, “cercul de studiu” al activităţii instituţiei se lărgeşte mereu.

Ca atare, transparenţa devine obligatorie pentru a întări încrederea în Justiţie, putere care se află în suferinţă şi a devenit motiv de îngrijorare al partenerilor din Uniunea Europeană.

Filtre la comunicare

Faptul că există o “fereastră” către bucătăria CSM permite să înţelegem mai bine rostul activităţii acestui for care îşi are locul bine definit în Constituţie drept “garant al independenţei Justiţiei”. Fiind garant al independenţei Justiţiei, CSM îşi axează activitatea şi deciziile în jurul acestei meniri constituţionale. În consecinţă,transparenţa trebuie să fie limpede ca şi acest articol al Constituţiei, asigurâ nd o comunicare publică fără fisuri, oprelişti sau întârzieri. Iată de ce surprinde filtrul prin care trec deciziile CSM în probleme de interes public, unele de mare actualitate. Apostila “se publică pe site” care însoţeşte multe documente arată că în circuitul lor există un “cap limpede” care le opreşte pe cele care nu se publică. Nu s-ar impune explicaţii pentru “clasificarea” unor documente, tocmai pentru a nu lăsa impresia că liberul arbitru, subiectivismul, legile nescrise, cutume alterează comunicarea publică? De asemenea, este greu de înţeles din afara CSM de ce apar întârzieri între momentul deciziei şi cel al comunicării lor pe site. Asemenea cazuri nu sunt rare şi ne vom referi la cel mai recent.

În 21 martie, ordinea de zi a şedinţei plenare de