Astronomii au putut observa pentru prima oara cum ia nastere o tanara giganta, la circa 450 de ani lumina de Terra, colectand suvoaie imense de gaz, fapt ce permite o mai buna cunoastere a modului in care s-au format formidabilele planete gigante de gaz precum Jupiter si Saturn, scrie AFP.
Cercetatorii au reusit sa observe acest moment-cheie, o premiera stiintifica, care confirma teoria cu privire la nasterea gigantelor gazoase, cu ajutorul radiotelescoapelor ALMA, cel mai vast proiect astronomic terestru, situat in desertul chilian Atacama.
Astronomii de la Observatorul austral european (ESO) studiau o stea tanara, botezata "HD 142527", ce este inconjurata de un gigantic disc de gaz si de praf cosmic, resturi ale norului din care aceasta s-a format.
Acest disc este in realitate divizat in doua parti distincte, separate de un imens spatiu vid. Discul interior pleaca de la stea si se intinde pana la o distanta echivalenta cu cea la care se afla orbita planetei Saturn in jurul Soarelui nostru, in timp ce discul exterior porneste de la o distanta de aproximativ 14 ori mai indepartata.
Potrivit teoreticienilor, planetele gigante cresc in proportii absorbind gazul din discul exterior prin curenti ce formeaza "poduri" de-a lungul spatiului vid al discului.
"Astronomii au prezis existenta acestor curenti, dar este pentru prima data cand i-am putut observa" direct, a explicat intr-un comunicat difuzat de ESO Simon Casassus de la Universitatea din Chile, cel care a condus acest studiu.
Folosind reteaua de antene submilimetrice ale telescopului ALMA, care opereaza pe lungimi de unda insensibile la lumina orbitoare a stelei "HD 142527", Simon Casassus si echipa sa au putut analiza de aproape gazul si praful cosmic din jurul stelei.
Ei au descoperit doua suvoaie dense de gaz deversandu-se din discul
