Pontifex înseamnă ”constructor de poduri”. Papa este cel mai mare constructor de poduri – Pontifex Maximus. Jorge Maria Bergoglio a construit primul pod în clipa când şi-a ales numele. ”Francisc” evocă figura luminoasă a Sfântului din Assisi, întemeietorul Ordinului Franciscanilor. Dacă ar fi dorit să-şi sublinieze apartenenţa iezuită, şi-ar fi spus ”Ignaţiu”. Dar faptul că şi-a luat numele unui inamic istoric al congregaţiei sale este la fel de tulburător ca un alt demers care a încălcat protocoalele: aseară, înainte de a le da prima binecuvântare credincioşilor din Piaţa Sfântului Petru, le-a cerut lor binecuvântarea.

Soldaţi fanatici ai Contrareformei, dar şi martiri ai credinţei, iezuiţii - ”Militia Christi” - sunt membrii celui mai controversat ordin călugăresc din Biserica Romano-Catolică, ”Societatea lui Isus”. Jansenismul s-a născut să-i combată. Franciscanii i-au detestat, benedictinii i-au dispreţuit superior. Unii spun că iezuiţii au rămas milităros-obedienţi (au pornit jurând credinţă Papei), alţii (între care şi în primul rând Papa Benedict al XIV-lea) i-au acuzat de inobedienţă. Întemeietorul lor, Ignaţiu de Loyola, şi-a început lupta creştină ţinând în mâini biografia Sfântului Francisc din Assisi. Înfiinţaţi în anul 1540, cu binecuvântarea Papei Paul al III-lea, iezuiţii au fost scoşi în afara Bisericii, în 1773, de un Papă franciscan – Clement al XIV. Ordinul a fost restabilit în 1814 de un Papă benedictin - Pius al VII-lea.

Aparent paradoxal – şi nu e singurul paradox al cardinalatului său – noul Papă are o fervoare de iezuit şi o viaţă de minorit (franciscan). Relatările despre pietatea, modestia, austeritatea, generozitatea lui fac, de câteva zeci de ore, înconjurul lumii: Jorge Mario Bergoglio a refuzat să trăiască în luxul palatului arhiepiscopal din Buenos Aires, se deplasează cu mijloacele de transport în comun, cere enoriaşi