Primele semne de intrebare au aparut pe 23 august cand Guvernul a luat decizia brusca de a schimba strategia de privatizare a Oltchim, renuntand la conversia in actiuni a creantelor AVAS (aproximativ 250 mil euro). Doi ani, pe putin, s-a straduit Guvernul sa convinga autoritatile de la Bruxelles sa aprobe aceasta conversie. In ciuda opozitiei manifestate de PCC, actionarul minoritar, in tot acest timp, argumentele Guvernului au fost suficient de puternice pentru obtinerea unei decizii favorabile din partea Comisiei Europene. De ce ar renunta atat de usor la niste rezultate obtinute atat de greu?
Seful OPSPI a explicat decizia prin faptul ca exista un mare risc ca operatiunea sa fie contestata in instanta de catre PCC. Ceea ce nu a reusit PCC prin nenumaratele scrisori transmise Comisiei Europene, prin ampla campanie derulata in presa, a reusit printr-o simpla amenintare adresata Guvernului Ponta: sa blocheze conversia in actiuni a creantelor AVAS. Cert este ca in aprilie cand se punea problema privatizarii in urma majorarii capitalului social, prin conversia in actiuni a creantelor, compania rusa TISE a depus o oferta neangajanta. Dupa schimbarea strategiei de privatizare, TISE, investitor aflat pe placul tuturor, nu si-a mai manifestat disponibilitatea de a cumpara Oltchim.
De cand a aparut Dan Diaconescu in postura de salvator al Oltchim, s-a vehiculat in presa ideea ca in spatele lui s-ar afla rusii. Chiar daca ar fi dorit rusii sa cumpere Oltchim prin intermediar, de ce l-ar fi ales tocmai pe Dan Diaconescu sa fie interfata?
Pe 10 august, OPSPI publica un anunt pentru vanzarea actiunilor Oltchim, in urma conversiei in actiuni, licitatia urmand sa aiba loc pe 14 septembrie. Pe 27 august, OPSPI publica un alt anunt, de data aceasta pentru vanzarea actiunilor Oltchim, la pachet cu creantele AVAS si Electrica, lasand un termen foar
