În urmă cu câţiva ani se clătina pe bicicletă prin Mamaia. Doar ministră a Turismului pe atunci, Elena Udrea dorea să dea bine în poză pentru a mai ocupa un minut pe ecranele televiziunilor şi un colţ de pagină de ziar cu imaginea ei de femeie superactivă. Se dădea jos din şaua calului, urca în şaua bicicletei, de unde i-am şi zis Miţa Biciclista.
Vedem acum o nouă ediţie a Miţei pe două roţi, care ghidonează un supraminister, în care turismul este doar un apendice. Radioasă, mai cu exerciţiu la dat din picioare – deh, trec anii!, Udrea Biciclista a oferit iar o ştire. Televiziunile fuseseră anunţate şi-i aşteptau sosirea ca şi când descăleca Mesia.
Semn rău, premonitoriu pentru o persoană care crede în bobi, descântece şi tarot: avea coşul gol aninat de coarnele velocipedului. E ca şi când ţi-ar ieşi unul în cale dimineaţa cu găleata goală sau ţi-ar traversa drumul pisica neagră. Asta a făcut Udrea din neglijenţă – ne-a dat o veste proastă: coşul zilnic va fi tot mai gol, prin vistierie suflă vântul. Ce gânduri i-or fi trecut pe sub claia blondă în timp ce pedala cu ghinionul spre minister?
Miţa Biciclista a avut o săptămână rea. Arcuş a fost debarcat de la Ministerul Muncii pentru că s-a apucat să fluiere prin biserica pedelistă. Băgat în funcţie cu forţa ei de influenţare la Cotroceni, Lăzăroiu a reuşit în trei luni să-l convingă până şi pe Băsescu Traian că a fost o alegere proastă. Ca să-i fie umilinţa şi mai mare, Boc, de-al dracului, a pus-o în loc pe nesuferita de Suflina care ştiţi şi dumneavoastră că de ce să fie ea preşedintă la femei şi eu nu. Că o fi ea mai femeie ca mine? Ce dacă e ingineră, şi eu am studii tot pe malul Dâmboviţei, mai la vale de Politehnică.
Ei drăcie, i-ar m-am enervat, aşa cum m-au enervat şi clănţăii care mă critică pentru banii publici daţi la Congresul plimbătorilor. Nu
