Turul al doilea la prezidenţialele din 2009 pare a se desfăşura după calapodul celor din 2004, când "blestemul" făcea ca poporul să aibă de ales între două personalităţi cu viziuni intervenţioniste de stânga. Diferenţa-i că, în momentul de faţă, este criză. Iar programul de ieşire din criză trebuie să fie unul fundamental liberal.

Astfel, reducerea TVA ar fi o idee bună pentru că opreşte PIB-ul din cădere pe baza formării brute de capital. Accizele ar trebui, la rândul lor, să nu se mai majoreze, să se micşoreze taxele pe proprietate, pentru a atrage investiţii şi să fie anulat impozitul minim, denumit popular "forfetar". De asemenea, e necesară şi renunţarea la finanţarea ieftină a deficitului bugetar pentru a se restrânge cheltuielile. Iar dobânzile mari ar putea stimula intrarea de "hot money" până când sunt implementate şi popularizate măsurile liberale ce vor duce ulterior la decizii investiţionale.

Deşi nu-i liberal, este nevoie de acordul cu FMI, o înţelegere care trebuie extinsă, fiindcă banii care au venit până acum s-au cheltuit aiurea.

Iată aşadar care ar fi direcţia economică de urmat pentru a ieşi din criză. Din păcate însă în turul al doilea la prezidenţiale nu se bat un liberal cu un socialist, ci un actual cu un fost social-democrat, ce reprezintă două partide cu rădăcină comună în FSN. Probabil că electoratele PSD şi PNL ar fi fost mai mulţumite cu cel care a negociat alianţa PSD-PNL cu Iohannis premier _ candidatul Antonescu. Acesta, deşi nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în turul al doilea, a făcut un salt semnificativ de imagine, exact ceea ce lipseşte partidelor ce s-au erodat reciproc la guvernare. Ba mai mult, Antonescu a arătat că e parolist reiterând colaborarea cu PSD. Ceea ce a făcut ca PD-L să sară ca ars şi să bată imediat apropouri legate de o alianţă PNL - PD-L, cu premier liberal.