Îi auzi uneori pe şoferi, cei care au adunat ceva ani la rubrica vârstă, că li se întâmplă ca noaptea, ba chiar şi seara, ca farurile maşinilor ce vin din faţă dau o lumină ca o explozie. Deci lumina pentru aceşti bărbaţi trecuţi de a doua tinereţe nu mai are contur noaptea.

Colonelul dr Gheorghe Anghel, şeful Clinicii de oftalmologie de la Spitalul Militar Central, precizează că această stare a ochilor e primul semn de cataractă. Un al doilea semn deja clasic se referă la faptul că începutul de cataractă îi face pe vârstnici să vadă bine de aproape. Ei numai au nevoie de ochelari de citit. Bunica de 75-80 de ani bagă aţa în ac fără ochelari. Se bucură copiii şi nepoţii, dar degeaba, fiindcă ăsta e semnul de cataractă, şi nu că bunicii i-a revenit vederea. Cataracta debutează cu o miopie cristaliniană. Cataracta la început se comportă ca ochelarii cu plus. Atât de des întâlnita cataractă înseamnă că devine opac cristalinul care-şi modifică în rău transparenţa. Cataracta dusă până la limitele de sus duce chiar la albeaţa ochiului. Când s-a modificat în rău şi transparenţa cristalinului şi acest cristalin a căpătat rigiditate e semnul că trebuie să se apeleze la operaţie. Operaţia de cataractă înseamnă o înlocuire a cristalinului cu o lentilă. Ochiul este format din două feluri de lentile şi dintr-o placă fotografică, adică retina. Pe retină se formează imaginile aduse de cele două lentile, iar de acolo, prin nervi perfecţionaţi, se duce semnalul la creier, fiindcă noi vedem cu creierul. Cele două lentile ce formează ochiul sunt corneea şi cristalinul. Corneea este acea sticlă de ceas perfect transparentă, care are aceeaşi dioptrie. A doua lentilă este cristalinul ce-şi schimbă puterea de refracţie ca noi să vedem şi la distanţă, şi de aproape.

Îi auzi uneori pe şoferi, cei care au adunat ceva ani la rubrica vârstă, că li se întâmplă c