Reluarea creditării în valută - pentru cei cu câştiguri în lei - ar fi o dramă pentru România, spunea recent guvernatorul Isărescu. Dar ce ne facem că Programul "Prima Casă", căruia îi este destinat un miliard de euro din cele două eliberate de BNR prin reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO), o întreţine. Creditele în euro aferente programului poartă dobânzi de 5%, cele în lei de 12%. Punem pariu că românii vor alege fix împrumuturile blamate de guvernator?!
Celălalt miliard rezultat din scăderea RMO urmează să fie împrumutat de stat de la bănci şi alocat lucrărilor de infrastructură. Şi, în acest caz, guvernatorul Isărescu face o precizare: lipsa capitalurilor private e compensată de capitalurile publice. Dar şi aici apare o controversă: BNR poate înapoia băncilor banii din RMO, acestea să împrumute statul, care să investească apoi în drumuri, ori poate fi stimulată intrarea capitalurilor private din străinătate.
Pentru asta ar fi necesare prime care să le acopere străinilor riscul de inflaţie şi pe cel de neplată, ceea ce ar însemna ca dobânzile să crească, nu să se reducă. Însă Isărescu nici nu vrea să audă de o astfel de alternativă: "Dobânzile se vor ajusta la fel de repede precum s-a ajustat deficitul de cont curent. Când se vor întoarce din vacanţă, românii vor găsi dobânzi ajustate".
Sincer, motivaţia pentru ca dobânzile la depozite să se micşoreze sub 9% - dobânda de politică monetară - ne scapă. Acel deficit extern adus în discuţie de oficialul BNR reprezintă decalajul dintre investiţii şi economisirea internă. Iar din moment ce deficitul se va micşora de la 12,3% din PIB în 2008, la 5-6% în acest an, înseamnă că băncile s-au confruntat cu retrageri masive ale investiţiilor străine şi au ajuns din ce în ce mai mult la mâna puţinelor resurse pe care îşi permit românii să le acumuleze.
Cum poţi pretin
